Căutare

Romii din Pata Rât au fost azi vizitaţi de importante figuri de la nivel european.

Pantofi de sute de lei i-au purtat astăzi pe oficialii Comisiei Europene şi pe cei ai Naţiunilor Unite prin mocirla de la Pata Rât, acolo unde contrastele sunt la ordinea zilei. Cele trei comunităţi de romi care trăiesc în preajma groapei de gunoi a Clujului, denumite „Dallas 1", „Dallas 2", respectiv „Cantonului" au primit astăzi vizitele unor importante figuri de la nivel european.

„Aţi strâns, e curat aici? Sunteţi îmbrăcaţi, se poate intra", au fost cuvintele cu care au fost treziţi mulţi dintre romii care trăiesc în zona Pata Rât din Cluj-Napoca. Rând pe rând, cocioabele sărăcăcioase ori locuinţele sociale au fost vizitate de o delegaţie internaţională sosită la Cluj-Napoca pentru a se convinge de felul în care îşi duc aici viaţa cele câteva sute de persoane, majoritatea asistate de stat.

„Ne-au evacuat de pe Coastei şi ne-au trimis aici. Nici măcar apă nu ne-au băgat în case, a trebuit să ne-o tragem noi", a explicat Szabo Sandor, unul dintre locuitorii celei mai recente înfiinţate comunităţi din zonă, cea format exclusiv din persoanele mutate de pe strada Coastei. Bărbatul de 41 de ani are o firmă în construcţii, însă acum i-a îngheţat activitatea „ca să nu mai plătesc impozite la stat" şi trăieşte din lucrări de amenajare interioară.  Locuieşte în cei 18 metri pătraţi ai locuinţei sociale alături de concubina Mariana Kovacs şi cei trei copii ai lor.

Mecanic de Norvegia, şomer de România

Două barăci mai departe, Rozalia Gherebeneş (22 de ani) îşi trezeşte fiica de 2 ani. Tânăra e casieră într-un centru comercial, în vreme ce iubitul ei, Gheorghe Lende, munceşte ca mecanic. Numai în Norvegia însă, de câte ori poate. „Fac câteva mii de euro acolo şi apoi mă întorc acasă. Aici ... nu lucrez, decât aşa. La târguri de muncă n-am fost", admite Gheorghe Lende, care susţine că nu îşi caută o chirie mai către centru, de frică să nu îşi piardă locuinţa socială fără WC şi fără duş primită de la Primăria Cluj-Napoca la Pata Rât.

De cealaltă parte, în cadrul grupului de discuţii organizat după vizitarea Dallas-ului, Alexandru Tsolakis responsabil la Direcţia Generală pentru Politici Regionale a Comiei Europene, împreună cu Yesim Oruc, reprezentantă a Programului de Dezvoltare a Naţiunilor Unite, au promis că în scurtă vreme va fi semnat un tratat care să constituie bazele legale pentru un program de evitare a mutărilor forţate, aidoma celei de pe strada Coastei.

Întâlnire buclucaşă

În mijlocul monologurilor oficialilor europeni cu privire la necesitatea incluziunii sociale a romilor din zona Pata Rât şi la nevoia imperativă de evitare a mutărilor abuzive, unul dintre participanţii la discuţii a izbucnit verbal, acuzând oficialii de lipsa dorinţei de implicare în îmbunătăţirea vieţii celor din Dallas-ul clujean. „Tot veniţi şi tot plecaţi. Şi nimic nu se schimbă în urma voastră.  La discuţii aţi ştiut mereu să veniţi, când e vorba de acţiuni nimic nu mai faceţi", le-a reproşat Ricardo Valoza reprezentanţilor ONG-urilor care au organizat acţiunea de astăzi. „Astfel de acţiuni (precum cea de azi - n.r.) se întâmplă mereu, ONG-urile umblă după fonduri europene pe care apoi le fac dispărute", a declarat el presei.

Totuşi, vizita la Cluj a delegaţiei internaţionale s-a soldat şi cu un rezultat pozitiv. S-a încheiat un memorandum de colaborare între primărie şi UNDP (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare) pe programe sociale şi de integrarea romilor, în care se stipulează necesitatea consultării experţilor universitari, a ordinului arhitecţilor şi societăţii civile. Lucru solicitat, de mult timp, de organizaţiile civice ale romilor, dar ignorat sistematic de autorităţi.